Pentru a evita traficul care uneori se intensifică și din cauza lipsei unei piste de biciclete, anumiți bicicliști preferă să meargă pe trotuar.
Orașul pe care îl traversăm zilnic ne atrage încontinuu atenția: prin obstacolele care ne apar în cale și pe care încercăm să le evităm, atunci când întâlnim pe stradă o persoană cunoscută sau când trecem pe lângă un loc care ne evocă o amintire...
Adesea, în rutina vieții cotidiene și prin drumurile noastre aproape standardizate, orașul ni se pare atât de familiar, încât nu mai percepem ceea ce altfel ne-ar fi putut atrage atenția sau deranja, la o primă privire.
Nu mai reacționăm, traversăm pe partea cealaltă a trotuarului, ne convingem că „nu e problema mea!”, încercăm să evităm, ocolim, ne descurcăm fiecare cum putem mai bine. Problemele rămân, iar noi le percepem din ce în ce mai puțin, chiar dacă ne afectează, poate, din ce în ce mai mult.
Orașul ne place sau ne incomodează, iar acele lucruri care ne deranjează pot să determine reacții - individuale sau colective; de la acțiunea individuală la cea comunitară este doar un pas. Drumul poate începe atunci când suntem gata să privim, să aplecăm urechea, să dezvoltăm o atenție activă; să ne lăsăm atenționați atunci când uităm să fim atenți la noi și la ceea ce ne înconjoară
Proximitatea arterelor principale de circulație rutieră inspiră discursuri despre siguranța pietonilor.
Pentru a evita traficului intens de pe bulevardul 15 Noiembrie, unii bicicliști preferă să tranziteze prin pasaj, care este mai puțin circulat.
Practicarea constantă a acelorași rute de tranzitare a cartierului fac ca anumite persoane întâlnite constant să iasă din masa amorfă a necunoscuților.
Pe bulevardul Victoriei, priveliștea din autobuz se rezumă la vederea mașinilor parcate mărginite de blocurile înalte, privirea nemaiputându-se focaliza pe trotuar.
Mersul pe bicicletă prin Centrul Civic este foarte solicitant.
Locuirea la bloc presupune și gestionarea spațiilor comune.
Traversând zona din Centrul Civic, pietonul alege în majoritatea cazurilor evitarea zgomotului și stimulilor vizuali permanenți
La fel cum la exterior, spațiul e fragmentat, prea plin de tot felul de stimuli și a cărui traversare e îngreunată de multe obstacole.
Intrarea în pasajul Rainbow atrage copii cu triciclete care se adăpostesc de soare la umbra însemnelor publicitare.
La ieșirea din pasajul Rainbow, pietonul nu e direcționat de nici un fel de ghidaj.
Pentru că pista de biciclete continuă doar spre bulevardul Griviței, biciclistul se transformă în pieton pentru a trece strada Mihail Kogălniceanu.
O doamnă se oprește să privească tablourile din galeria din pasajul ce pare părăsit sau poate doar să se odihnească puțin.
În legătură cu amplasarea Mall-ului în zona Hidro, un locuitor al cartierului ne spune:
