STUDIU DE CAZ: CENTRUL CIVIC - BRAȘOV

Ce vedem și cum ne pasă

Orașul pe care îl traversăm zilnic ne atrage încontinuu atenția: prin obstacolele care ne apar în cale și pe care încercăm să le evităm, atunci când întâlnim pe stradă o persoană cunoscută sau când trecem pe lângă un loc care ne evocă o amintire...

Adesea, în rutina vieții cotidiene și prin drumurile noastre aproape standardizate, orașul ni se pare atât de familiar, încât nu mai percepem ceea ce altfel ne-ar fi putut atrage atenția sau deranja, la o primă privire.

Nu mai reacționăm, traversăm pe partea cealaltă a trotuarului, ne convingem că „nu e problema mea!”, încercăm să evităm, ocolim, ne descurcăm fiecare cum putem mai bine. Problemele rămân, iar noi le percepem din ce în ce mai puțin, chiar dacă ne afectează, poate, din ce în ce mai mult.

Orașul ne place sau ne incomodează, iar acele lucruri care ne deranjează pot să determine reacții - individuale sau colective; de la acțiunea individuală la cea comunitară este doar un pas. Drumul poate începe atunci când suntem gata să privim, să aplecăm urechea, să dezvoltăm o atenție activă; să ne lăsăm atenționați atunci când uităm să fim atenți la noi și la ceea ce ne înconjoară

Vezi toate articolele

Mașina, pietonul, biciclistul

A trăi într-o casă, într-un cartier sau într-un oraș presupune înainte de toate a circula dintr-un loc într-altul (fizic și/sau mental). Din cele mai vechi timpuri, posibilitatea deplasării este o condiție primordială a omului, a existenței și a devenirii sale, a locuirii împreună.

Vă invităm aici la un exercițiu de atenție asupra vieții noastre cotidiene, pentru a observa deplasările de zi cu zi - pe jos, cu mașina, cu bicicleta, cu mijloacele de transport în comun, precum și condițiile ori contextele în care acestea se produc, interacțiunea cu ceilalți, întâlnirile, întâmplările sau bunăoară neînțelegerile care se nasc.

Se ivește așadar întrebarea: cum trăim împreună? Cum îi găsim loc celuilalt alături de noi, ținând cont de propriile sale dorințe și nevoi? În ce măsură putem conștientiza că strada și, în general, orașul reprezintă un bun comun și, în acest sens, un bun public?

Vezi toate articolele

Familiarizarea și intimitatea cu orașul

Locuim și ne împrietenim cu orașul chiar și atunci când el pare de nerecunoscut, străin sau contrar așteptărilor noastre. Prin modul nostru de a ne atașa și de a ne apropria orașul, ne transformăm în permanență mediul de viață în spațiul urban.

În Centrul Civic, o zonă urbană înțeleasă de majoritatea interlocutorilor noștri ca fiind „fără nicio identitate" și „complet dezintegrată", ne-am uitat la locurile și practicile prin care indivizii înfruntă acest caracter străin și nefuncțional al zonei. Ne-am întrebat dacă locuitorii și cei care sunt în trecere prin acest spațiu de tranzit și de trafic intens pot găsi aici și spații mai prietenoase - pentru a se așeza, pentru a se odihni ori pentru a se simți protejați de ambianțele agresive ale zonei.

Ne vom uita așadar la formele de familiaritate și intimitate pe care oamenii le construiesc față de oraș - de la amintirile locurilor și spațiilor odinioară cunoscute ale unui cartier unde au crescut și care astăzi se transformă constant, la alte repere identitare și aspecte inedite care se construiesc în relația cu orașul.

Vezi toate articolele

Spații hibride și frontiere

Una dintre cele mai importante trăsături ale spațiilor urbane postcomuniste se reflectă prin caracterul lor compozit și aparent incoerent. Biserici, bănci, parcări, blocuri de locuințe, case stau alături de zgârie-nori sau mall-uri, toate aduse laolaltă în același spațiu: care sunt efectele acestor confluențe extravagante asupra practicilor noastre cotidiene?

Ne putem întreba în ce fel reconversia spațiilor și a clădirilor, privatizarea locurilor publice, prezența numeroaselor obstacole urbane ori stimulii vizuali pe care îi întâlnim la tot pasul (stâlpi, mașini parcate pe trotuare, afișajele și panourile publicitare ș.a) determină traseele noastre cotidiene și influențează felul în care ne atașăm față de oraș.

Cum se nasc și sub ce forme apar noile frontiere urbane, urmări ale acestor transformări?

Vezi toate articolele