STUDII DE CAZ
Ne-am concentrat atenția asupra a două orașe: Brașov, România și Lyon, Franța. Orașe mari la nivelul fiecărei țări, acestea ilustrează transformări care au deopotrivă loc în diverse alte spații urbane la nivel național sau internațional.
Nu ne-am propus să realizăm o comparație propriu-zisă între cele două orașe, contextele și fenomenele observate fiind foarte diferite. Scopul nostru a fost să identificăm mecanisme similare de construcție socială a spațiilor urbane, probleme comune cu care se confruntă locuitorii acestor două orașe europene, reacții citadine și cetățenești.
Demersul nostru științific este în principal unul antropologic și sociologic, o abordare calitativă explorativă bazată pe imersiune în teren și observare prelungită, atenție acordată detaliilor și o privire „din interior”, prin ochii și corpurile utilizatorilor acestor spatii, care să redea senzațiile, cuvintele și reflecțiile lor.
Brașov: Centrul CIvic
„Centrul civic” din Brașov, cunoscut și astăzi ca „Hidromecanica” după numele vechii fabrici (fostul Strungu` și inițial Schiell), este un important punct urban care leagă partea istorică de celelalte zone ale orașului.
Un proiect major de restructurare urbană a avut loc aici la sfârșitul anilor 1980, implicând demolări majore și vizând, printre altele, construirea unei mari piețe publice pentru parade organizate cu ocazia vizitelor dictatorului și concentrarea aici a clădirilor instituționale (politice, administrative, culturale). Rămas neterminat în 1989, proiectul a lăsat în urmă multe spații goale.
Cum se recalifică și se reinvestesc cu semnificații aceste spații? Putem înțelege, prin prisma noilor utilizări și reaproprieri ale spațiului, noi feluri de „a face” și de a amenaja orașul, de a-l „trăi” și de a-l înțelege în viața cotidiană, noi preocupări individuale sau colective ce se definesc pe baza acestor utilizări?
Peisajul urban al acestei zone este foarte hibrid astăzi. Bănci, o biserică, parcări, clădiri de locuit, o arteră cu șase benzi traversată de pasaje subterane, un parc, un mall în construcție ș.a.; totul este adunat în acest perimetru, lăsând pe trecătorul din afară destul de perplex.
Cum trăiesc oamenii transformările acestui cartier, cum putem să (re)stabilim un sentiment de familiaritate și să ne simțim „acasă” în aceste locuri?
Vezi studiul de cazLyon: La Duchère
În cartierul lionez Duchère a început, din 2003, un amplu proiect de renovare urbană cu numeroase demolări ale locuințelor și cu reconstrucții. Această politică are ca obiectiv anunțat intenția de a rezolva problemele de imagine și de stigmatizare a cartierului (uneori asociat cu ideea de „ghetou urban”, locuință a imigranților, sărăcie și delincvență).
Proiectul urban presupune, printre altele, refacerea unei heterogeneități a cartierului: o „mixitate socială” - în termeni de locuire, dar și ca profil al populației. Pentru aceasta, strategia este de a reduce procentul mare de locuințe sociale de la 80% la 55% și de a înlocui această diferență cu locuințe de închiriat și în co-proprietate.
Acest proiect de reconstrucție implică, pentru locuitori, noi moduri de a trăi împreună, dar și o schimbare majoră a relațiilor cu spațiile și cu reperele din cartier.
Ne vom concentra atenția în special asupra practicilor reînnoite ale spațiilor din cartierul Duchère și asupra proceselor de construcție a atașamentului și (ne)familiaritatății care exprimă această relație cu transformările urbane.
În construcție
